Avionul care a aterizat forțat luni după-amiază în Munții Apuseni a fost găsit de un pădurar, după aproape șase ore de la momentul în care aeronava cu șapte pasageri la bord a atins solul. Iată câteva argumente care explică de ce nici Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), nici Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) nu au reușit să stabilească exact locul nefericitului incident.
Discuții dramatice au avut loc între operatorii de la 112 și unul dintre pasagerii avionului prăbușit, care încerca să-și activeze sistemul GPS de pe telefonul mobil. Acesta nu a reușit să activeze funcția GPS a smartphone-ului, care i-ar fi permis să transmită operatorilor de la 112 coordonatele exacte ale locului unde se afla. Telefonul primește date de la sistemul de sateliți GPS, chiar și în absența acoperirii cu semnal din partea rețelei. Astfel, dacă este activată funcția GPS, smartphone-ul afișează coordonatele transmise de satelit (longitudine și latidudine). Precizia localizării ar fi fost la nivel de doi-trei metri. Localizarea prin celula de telefonie mobilă se face doar în zona de acoperire și depinde de dimensiunea rețelei.
După mai multe încercări nereușite de activare a sistemului GPS, operatorii i-au cerut să închidă telefonul, pentru a nu consuma bateria, pierzând orice contact cu supraviețuitorii. De asemenea, s-a cerut pasagerilor fără smartphone să nu folosească mobilele decât pentru a vorbi cu salvatorii, evitând oprirea dispozitivelor prin epuizarea bateriilor. Frigul în care stăteau victimele reducea dramatic timpul de funcționare a mobilului.
Legea trebuie schimbată
Se pune întrebarea de ce nu au acționat operatorii de telefonie mobilă, din centrală, pentru a activa automat funcția GPS și a localiza precis avionul prăbușit? Din câte se pare, rețeaua nu poate activa automat GPS-ul. Legea românească nu prevede obligativitatea acestei funcții, iar operatorii nu sunt obligați să investească în această tehnologie.
STS nu a putut găsi locul accidentului în baza telefonului mobil utilizat de unul dintre pasageri, dat fiind că în zonele de munte, cu populație redusă și puțini utilizatori, celulele de telefonie mobilă sunt amplasate la distanțe foarte mari una de cealaltă. O celulă acoperă 600-700 de kilometri pătrați, astfel că, în baza semnalului emis de telefon, STS nu a putut spune decât care este cea mai apropiată celulă de epava avionului. De aici inexactitatea coordonatelor oferite de STS. Nu este situația din orașe, unde celulele se află la distanțe de ordinul sutelor de metri una de cealaltă.
De cealaltă parte, transponder-ul avionului nu poate fi recepționat decât dacă aeronava se află la o altitudine de peste 1.000 de metri deasupra solului. Din acest motiv ROMATSA nu a putut determina poziția exactă a avionului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu